Loading
Apr 11, 2019

Calendarul lui Dumnezeu

La începutul omenirii Dumnezeu a creat doi indicatori care să arate timpurile, zilele și anii. El a creat soarele și luna.

Geneza 1:14. Dumnezeu a zis: “Să fie nişte luminători în întinderea cerului, ca să despartă ziua de noapte; ei să fie nişte semne care să arate vremurile, zilele şi anii;

Ziua Biblică nu începe de la miezul nopții, dar începe seara.

Geneza 1:5. Dumnezeu a numit lumina zi, iar întunericul l-a numit noapte. Astfel, a fost o seară, şi apoi a fost o dimineaţă: aceasta a fost ziua întâi.

Primul calendar dat de Dumnezeu în Biblie îl găsim în Exod 12, atunci când Dumnezeu a scos pe poporul său Israel din Egipt. Probabil erau alte calendare după care se conduceau celelalte națiuni, dar calendarul poporului lui Dumnezeu începe aici.

Exod 12:1. Domnul a zis lui Moise şi lui Aaron în ţara Egiptului: 2. “Luna aceasta va fi pentru voi cea dintâi lună; ea va fi pentru voi cea dintâi lună a anului.

Calendarul lui Dumnezeu este un calendar lunar. El începe de la luna nouă și se termină când luna trece prin toate fazele sale înapoi la lună nouă.

După calendarul Gregorian, calendarul lunar începe undeva între sfârșitul lunii aprilie și începutul lunii martie.

E luna în care Dumnezeu a trimis ultima urgie asupra Egiptului, moartea tuturor întâilor născuți. E luna în care Dumnezeu a porunci celebrarea primei sărbători din acest calendar, și anume – PAȘTELE și SĂRBĂTOAREA AZIMILOR.

Exod 12:17. Să ţineţi sărbătoarea Azimelor, căci chiar în ziua aceea voi scoate oştile voastre din ţara Egiptului; să ţineţi ziua aceea ca o lege veşnică pentru urmaşii voştri. 18. În luna întâi, din a paisprezecea zi a lunii, seara, să mâncaţi azime, până în seara zilei a douăzeci şi una a lunii.

Paștele – Luna 1, Ziua 14 seara

Paște, din traducerea cuvântului פסח înseamnă – “a trece peste” și e legat inițial de faptul că Dumnezeu a poruncit poporului Său să taie un miel și cu sângele lui să ungă deasupra ușii de la casă și ușorii. În acea noapte îngerul a trecut prin localitate și nu s-a atins de întâii născuți din casele ce aveau acest semn al sângelui.

Mielul jertfit de Paște este un simbol al Mielului lui Dumnezeu, adică Isus Hristos care s-a jertfit pentru toată omenirea.

Azimile – Luna 1, Ziua 15-21

Azimi înseamnă pâinea fără drojdie. Șapte zile de sărbătoare în care era poruncit poporului să mănânce Azimi, și ierburi amare și să nu mănânce nimic ce conține drojdie. Fiecare din ele având și un simbol care îl reprezintă pe Domnul Isus Hristos.

Mai târziu, în a doua lună după ieșirea poporului din Egipt, Dumnezeu instaurează în calendarul Său, Sabatul, ziua a 7-a, ziua de odihnă.

Exod 16:1. Toată adunarea copiilor lui Israel a plecat din Elim; şi au ajuns în pustiul Sin, care este între Elim şi Sinai, în a cincisprezecea zi a lunii a doua după ieşirea lor din ţara Egiptului.

Sabatul – fiecare a 7-a zi

În a 15-a zi a lunii a doua, poporul lui Dumnezeu a cârtit (Exod 16) spunând că vroiau să mănânce și că le era dor de carnea și pâinea din Egipt.

Dumnezeu a spus că va da în dimineața următoare pâine din cer, ce se numea MANĂ, ceea ce se traduce ca – “Ce-i asta?”. E întrebarea pe care au pus-o evreii când prima dată au văzut această mâncare.

Exod 16:22. În ziua a şasea, au strâns hrană îndoit, şi anume doi omeri de fiecare. Toţi fruntaşii adunării au venit şi au spus lui Moise lucrul acesta. 23. Şi Moise le-a zis: “Domnul a poruncit aşa. Mâine este ziua de odihnă, Sabatul închinat Domnului; coaceţi ce aveţi de copt, fierbeţi ce aveţi de fiert şi păstraţi până a doua zi dimineaţa tot ce va rămâne!”

Sabat, înseamnă odihnă. Mai târziu Dumnezeu poruncește din nou celebrarea sabatului în cinstea sa ca o poruncă din cele zece (Exod 20).

În Levitic 23, Dumnezeu poruncește încă odată celebrarea sărbătorilor cu elementele caracteristice fiecăreia.

Primele roade, următoarea zi după Sabatul de la începutul strângerii grâului

Levitic 23:10. “Vorbeşte copiilor lui Israel şi spune-le: “Când veţi intra în ţara pe care v-o dau şi când veţi secera semănăturile, să aduceţi preotului un snop, ca pârgă a secerişului vostru. 11. El să legene snopul într-o parte şi într-alta înaintea Domnului, ca să fie primit: preotul să-l legene într-o parte şi într-alta, a doua zi după Sabat.

Nu era o dată concretă pentru această sărbătoare. Ea era atunci când erau strânse primele roade. În dependență de zona geografică primele roade apar în perioade diferite, de aceea nu este o dată concretă. Este menționat doar ca acest eveniment să fie considerat în prima zi după Sabatul următor. Spre exemplu dacă primul snop a fost strâns în ziua a 4 a săptămânii, atunci SĂRBĂTOAREA PRIMULUI SNOP era după Sabatul din ziua a 7-a.

Sărbătoarea săptămâinlor (Cincizecimea), 50 de zile după “PRIMUL SNOP”

Erau numărate 7 săptămâni (49 zile), după Sărbătoarea Primelor Roade, sau primul snop, și în a 50 zi era o sărbătoare.

Levitic 23:15. De a doua zi după Sabat, din ziua când veţi aduce snopul ca să fie legănat într-o parte şi într-alta, să număraţi şapte săptămâni întregi. 16. Să număraţi cincizeci de zile până în ziua care vine după al şaptelea Sabat; şi atunci să aduceţi Domnului un nou dar de mâncare.

Sărbătoarea Trâmbițelor – Luna 7, Ziua 1

Levitic 23:24. “Vorbeşte copiilor lui Israel şi spune-le: “În luna a şaptea, în cea dintâi zi a lunii, să aveţi o zi de odihnă, vestită cu sunet de trâmbiţe, şi o adunare sfântă. 25. Atunci să nu faceţi nicio lucrare de slugă şi să aduceţi Domnului jertfe mistuite de foc.”

Această zi trebuia vestită cu sunet de trâmbiță. Ea anunța un festival întreg care se numește SĂRBĂTOAREA CORTURILOR.

Sărbătoarea Ispășirii – Luna 7, Ziua 10

Levitic 23:27. “În ziua a zecea a acestei a şaptea luni, va fi ziua Ispăşirii: atunci să aveţi o adunare sfântă, să vă smeriţi sufletele şi să aduceţi Domnului jertfe mistuite de foc. 28. Să nu faceţi nicio lucrare în ziua aceea, căci este ziua Ispăşirii, când trebuie făcută ispăşire pentru voi înaintea Domnului Dumnezeului vostru.

Sărbătoarea Corturilor – Luna 7, Ziua 15 până în ziua 21

Levitic 23:34. “Vorbeşte copiilor lui Israel şi spune-le: “În a cincisprezecea zi a acestei a şaptea luni, va fi sărbătoarea Corturilor în cinstea Domnului, timp de şapte zile. 35. În ziua întâi să fie o adunare sfântă: să nu faceţi nicio lucrare de slugă în timpul ei.

În timpul acestei sărbători, ei se adunau la Ierusalim, construiau corturi și trăiau în ele 7 zile pentru a-și aminti de faptul că au fost robi în Egipt, dar au fost eliberați de Dumnezeu și au trăit în pustie o perioadă.

Exod 23:36. Timp de şapte zile, să aduceţi Domnului jertfe mistuite de foc. A opta zi, să aveţi o adunare sfântă şi să aduceţi Domnului jertfe mistuite de foc; aceasta să fie o adunare de sărbătoare: să nu faceţi nicio lucrare de slugă în timpul ei.

Șapte sărbători anuale poruncite de Dumnezeu:

  1. Seara Paștelui
  2. Sărbătoarea Azimilor
  3. Sărbătoarea primului snop
  4. Sărbătoarea Cincizecimii
  5. Sărbătoarea Trâmbițelor
  6. Sărbătoarea Ispășirii
  7. Sărbătoarea Corturilor

Toate aceste sărbători sunt veșnice (Exod 12:14, Exod 12:17, Levitic 23:21) și toate sunt o umbră a lucrurilor viitoare (Coloseni 12:16-17). Respectiv ele sunt pentru poporul lui Dumnezeu din toate timpurile, și pentru poporul Israel atunci și pentru biserică acum și pentru Împărăția lui Hristos care va veni curând.

Toate aceste sărbători au elemente care arată spre Hristos și se împlinesc în Hristos!

Ca și credincioși în Domnul Isus, e important să punem accent pe calendarul lui Dumnezeu, sărbătorile lui Dumnezeu și tot Cuvântul lui Dumnezeu din simplu motiv, e Cuvântul Său veșnic dat și nouă în ziua de azi.

În articolele următoare vom vorbi despre impliacțiile spirituale ale fiecărei sărbători!

Leave a comment

Back To Top