2

Nu uitați să iubiți!

Discursul meu din ultima vreme, fie atunci când sunt cu familia sau cu prietenii, fie în tot felul de discuții private, este dragostea. Mereu mă văd pus în situația să le aduc aminte tuturor de un singur lucru: ”nu uitați să iubiți”.

Vă dați seama, că umanitatea din noi nu dispare niciodată, suntem oameni și avem probleme. Unele vin singure, altele ni le facem noi și cu siguranță, unele ni le fac alții. Și, pentru că avem impresia că suntem ținta tuturor împresurărilor, uităm ce inseamnă să iubim. De fapt, ce vreau să vă spun în acest mesaj, nu este să iubiți, ci să iubiți peste puterile voastre. Doar să iubești este firesc (emoțiile mai dispar câteodată), și “a iubi firesc” înseamnă a răspunde cu dragoste la dragoste. Ești bun cu mine – sunt și eu cu tine; mă respecți – te respect; este, până la urmă, ceva natural. Dar asta ar fi cel mai puțin ce ar cere Dumnezeu de la om – să iubească doar atât cât poate el. La fel este și cu credința, doar că e un alt subiect.

Citiți vă rog acest verset:

   Mă doare după tine, frate Ionatane! Tu erai plăcerea mea; dragostea ta pentru mine era minunată: mai presus de dragostea femeiască.  (2 Samuel 1:26)

Din start menționez, să nu vă speriați, știu că nu la toți le place acest verset, fiindcă e răsturnat și interpretat în multe feluri, mai ales de minorități. Însă, pentru mine e o dovadă că e posibil. E posibil, totuși, să ne iubim unii pe alții, e posibil, totuși, să existe prietenii bazate pe dragoste, e posibil, totuși, ca să ne autodepășim în ceea ce numim noi dragoste de frați, prieteni și mai ales vrăjmași. Cine astăzi mai crede că există o dragoste mai presus de dragostea de femeie în raport cu bărbatul? Sunt convins că prea puțini. Însă, biblia ne confirmă acest fapt. Iar eu voi merge mai departe, ca să vă spun că există o dragoste mai presus de dragostea față de om și aceasta este dragostea de Dumnezeu. Defapt, dați-mi voie să rectific. Ea ar trebui să existe. Doar că ea se poate reflecta numai prin oameni. Altfel spus, poți zice că îl iubești pe Dumnezeu, dar aceasta nu poate fi vizibil, decât doar prin felul în care îi iubești pe oameni. Însă, noi suntem extrem de restanțieri la a iubi oamenii. Respectiv, și pe Dumnezeu. Și totuși, e posibil!

Îl avem pe Isus ca exemplu. El i-a iubit și pe cei de aproape și pe cei de departe, pe prieteni și pe vrăjmași, pe iudei și pe samariteni. Iar vestea cea mai bună este că, El continuă să o facă la fel de mult și astăzi, prin tine și prin mine!

   Dacă iubiţi numai pe cei ce vă iubesc, ce răsplată mai aşteptaţi? Nu fac aşa şi vameşii? Şi dacă îmbrăţişaţi cu dragoste numai pe fraţii voştri, ce lucru neobişnuit faceţi? Oare păgânii nu fac la fel? Voi fiţi, dar, desăvârşiţi, după cum şi Tatăl vostru cel ceresc este desăvârşit.  (Matei 5:46-48)

Aș merge să vă descriu fiecare cuvânt și înțeles al acestor versete. Doar că, ce rost ar avea, dacă și păgânii înțeleg esența acestora. Astăzi sute de organizații civile luptă din răsputeri, ca să apere drepturile pușcăriașilor și celor mai răi oameni. Astăzi și cel mai mare criminal din lume, la judecată are acces la prestarea serviciilor celor mai buni avocați. Iată că ele(organizațiile) strigă să-i iubim și pe aceștia, însă noi, creștinii, o ținem una și bună ”răstigniți-l!”

Nu vă spun să iubiți, știu că o faceți. Vă spun să iubiți peste ce înțelegeți și puteți!!!

Comments(2)

  1. Reply
    admin says

    Bune gânduri…thx!

  2. Reply
    Dumitru Butnari says

    Dragostea – mai presus de orice! Mulțumesc, Ion!

Post a comment