No comments yet

Să ne lepădăm de rele

1Petru 2:1  Lepãdați dar orice rãutate, orice vicleșug, orice fel de prefãcãtorie, de pizmã și de clevetire;

Autorul ne îndeamnă să ”lepădăm” ceva care ne aparține, e o moștenire rămasă din firea noastră. Putem teoretic asemăna ”lepădatul” acesta cu moștenirea tânărului bogat căruia Isus ia spus să lase tot ce are și să-L urmeze. Adică leapădă tot ce ai și urmează-mă pentru că de facto tot ce ai nu te va ajuta la nimic. Petru ne spune să ne lepădăm de o altă bogăție acumulată, însă fără prea multă trudă și sudoare, este ceea ce se strângem în inima noastră, e bogăția gîndurilor rele.
Așa deci venim în biserică cu un volum enorm de răutate, vicleșug, prefăcătorie, pizmă și clevetire, pe care dorim să le păstrăm. Ne spune Dumnezeu să le lepădăm dar ne întristăm precum tânărul bogat și zicem renunț la orce însă nu la bogățiile mele. Sunt gata să țin legea, să fiu cel mai bun creștin, să mă supun într-u totul lui Dumneze dar să nu vă atingeți de bogățiile mele. Și așa trece un an, doi, zece și rămânem la fel de zbîrciți în inimă, precum am fost, doar că un pic mai șlefuiți și mai bisericoși.
Ascultarea este o alegere binevolă, însă răutatea și fățărnicia nu a făcut bine nimănui. Chiar și în mediul laic, riști să fii disprețuit și pedepsit pentru astfel de comportamente, cu atât mai mult înaintea lui Dumnezeu.
Nu îi place lui Dumnezeu ca copiii Lui să fie fățarnici și răi atît în raport cu El, cît și în relații unii cu alții. De aceea și sfântul Petru ne îndeamnă, să ”lepădăm” aceste vicii comportamentale.

Post a comment